Imi placea sa mananc florile alea care aveau un strop de sirop dulce-n mijloc. Obisnuiam sa le storc, sa ma infrupt din sucul de miere cu toata puterea buzelor pe care un sfert din viata le-am privit in oglinda dezgustata, complexata, rusinata de toate acele defecte pe care orice fata le analizeaza intr-un mod exagerat si le uraste. Nu pot sa zic decat c-am fost un copil normal.
Vedeam totul in stilul meu usor melodramatic, iar daca acel "tot" s-ar fi terminat eu as fi plans pana n-ar mai fi ramas nimic. Imi numaram pasii inspre casa, dorindu-mi din tot sufletul o pisicuta sau un caine, insa de preferat o pisicuta. Dupa ani intregi de presiuni si rugaminti la adresa alor mei tot nu reusisem sa am una.
Anii de liceu, de facultate, de barbati si de sex pareau indepartati ca planeta pe care as fi vrut dintotdeauna sa zbor pentru ca apoi sa mananc acolo un sandwich si sa ma uit la oceane si continente ca si cum le-as fi putut modela-n palma.
Aveam impresia ca sunt speciala, la fel ca orice copil. Imi placea sa citesc, imi placea la nebunie, chiar daca n-am reusit sa termin vreo carte in timpul copilariei. Cred ca prima pe care am citit-o cu adevarat a fost "Mica printesa", tocmai de aceea e si cartea care mi-a marcat copilaria si pe care n-o sa le-o dau nici macar copiilor mei. Stiu ca ei n-o sa aprecieze asa ceva. Citind-o am simtit o forma nemanifestata de arta care zbiera din mine, de parca as fi vrut sa ma nasc nitel mai devreme ca sa pot eu sa fi scris cartea, iar altii ca mine s-o fi citit nerabdatori ca sa vada ce-o sa se intample cu micuta Sara, cea care statea infrigurata la coada unei primitoare patiserii...
Mai, si mie imi placeau florile alea. Dar flori de salcam mancai ?
ReplyDeleteDe salcam nu :))
ReplyDeleteSunt bune cand sunt inca inchise. Ma speriase insa un copil mai mare ca in interior s-ar putea gasi larve de gandaci, ceea ce imi mai taia din elan. Totusi era incomod sa deschizi fiecare floare, asa ca le mancam cu "riscul" in minte. N-am simtit niciodata vreo larva inauntru. E ca la ciresele cu viermi, daca nu te gandesti, nu-i simti :-P
ReplyDeletema inscriu cu succes pe lista celor care mancau petale de flori,creta si mine de creion de 0.5(alea erau mai fine...,eram si sensibila)si ma adaug si pe lista celor care nu terminau cartile pe care le incepeau a le citi...nu ies nici acum din tipar,lasandu-le din mana pe la jumatate,apucandu-ma de alta si tot asa.cata superficialitate.ei si ce?
ReplyDelete:)
ReplyDelete