Amintirea unui hoit

Semnalari pe care le regasesc in mod continuu. Totul se ia de la capat si-mi da o noua sansa pentru a face ce mi-am dorit de la bun inceput. Imagini inconjurate de stari care-mi readuc in creier tot ce ma facea sa ma calmez odata... O clipa de insusiri false si sentimente fara precedent care ma arunca afara din camera cu echilibru... Un singur cuvant care vorbeste, scuipa si injura, iubeste si raceste pentru a avea placerea de a reincalzi un cadavru de mult putrezit. Un om care-a murit, trantit de pamant cu aceesi forta care i-a provocat moartea, cu bucatile de piele acum ca si rupte dintr-o bucata mai mare de fier ruginit...
Isi deschide ochii, priveste si se mira ca un actor care intra pe scena la premiera primului spectacol. Isi spune replicile speriat si apoi fuge ca de la locul unui accident. Priveste camera din culise tapetata cu oglinzi, ia o gura de vodka pentru a nu se raci din nou...
O fantoma care bantuie intre doua locuri ignorata de cei din jur, alungata cand ii e simtita prezenta stranie. "Nu poti vedea un spirit decat daca iti doresti asta"... Asa suntem toti. Fiecare cu fantomele lui, reincalzite de cuvinte care scuipa rautate in tabloul inconjurat de aripi pe care il creem cu propria forta divina. E doar o umbra care ne bantuie paharele de vin, cafenelele si amintirea unui rosu persistent ce acum isi doreste sa prinda iar viata...
Imi zbiara amintirea unui cadavru pe care l-as ucide din nou inecat in bucati de ciocolata si miere !
Hoitul se plimba pe strazi nepasator, nu-si doreste sa fie recunoscut pentru fapte marete sau sa se stie ca e acolo si ca le respira aerul celor vii. Nu ii uraste pe ceilalti si nu-i blameaza ca e mort. E multumit cu statutul lui de les semi-putrezit, nu vrea frumusete si nici faima. Nu stie ce sunt aia bani si nu cauta pe nimeni, doar parti ale sufletului lui care se desprind in timpul mersului. Durata ultimei plimbari e mica, insa hoitul e multumit ca mai vede o data soarele... Nu are amintiri, e doar o parte din ceva ce o data "a fost". Nu are creier, nu are inima. Nu stie cum e sa iubesti sau sa faci dragoste. Nu stie cum e sa furi sau sa pierzi altceva decat parti din tine... Nu are pofte si nici somn... Nu vrea tigari si nici cafea. Nu ii e sete, nu ii e foame. Nu vrea decat sa ajunga la creatorul lui si sa-l faca sa-i simta prezenta, sa-l omoare pentru totdeauna si sa uite ca odata a existat un cadavru aproape viu...